Proiectul Legii Lustraţiei a primit raport favorabil
Deputaţii din Comisia juridică şi din Comisia pentru drepturile omului au dat, marţi, raport favorabil proiectului de Lege a Lustraţiei. Decizia a fost luată cu 22 de voturi pentru, un vot împotrivă, al deputatului PSD Florin Iordache, şi şase abţineri.
În categoria lustrabililor sunt incluse, printre altele, persoanele care au ocupat funcţii politice de conducere retribuite în cadrul PCR, în cadrul Uniunii Tineretului Comunist (UTC), persoanele care au deţinut calitatea de membru al Consiliului de Stat sau al Consiliului de Miniştri, precum şi cei care au avut calitatea de ministru secretar de stat, prim adjunct şi adjunct al miniştrilor şi secretarilor de stat. Vizaţi de Legea Lustraţiei mai sunt persoanele care au îndeplinit funcţia de prim-secretar, secretar al Comitetului Judeţean de partid, prim-vicepreşedinte şi vicepreşedinte al Consiliilor Populare judeţene, persoanele care au exercitat funcţia de activist în cadrul aparatului de propagandă al Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, cele care au ocupat o funcţie de conducere în învăţământul de partid organizat de PCR şi UTC, Printre persoanele care fac obiectul Legii Lustraţiei se mai află şi persoanele care au exercitat funcţia de activist în cadrul aparatului de propagandă al Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste la nivel central, regional şi judeţean, persoanele care au făcut parte din structurile organelor de Securitate sau care au colaborat cu Securitatea. Lustrabili sunt şi cei care au exercitat funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte a unei secţii a Tribunalului Suprem, de procuror general sau procuror general adjunct în cadrul instanţelor judecătoreşti. Mai fac obiectul Legii Lustraţiei persoanele care au ocupat funcţia de inspector şef sau inspector şef adjunct, la nivel central, regional, judeţean, până la nivel municipal, orăşenesc şi comunal, persoanele care au deţinut calitatea de şef al unei misiuni diplomatice sau consulare române din străinătate, precum şi persoanele care au activat în cadrul direcţiilor politice şi de învăţământ ideologic din cadrul Ministerului Forţelor Armate, Ministerului Afacerilor Interne şi Departamentul Securităţii de Stat.
Proiectul prevede şi funcţiile pe care categoriile vizate de Legea Lustraţiei nu le pot ocupa. Printre acestea se află demnitatea de preşedinte al României, cea de deputat sau senator, de membru CSM, primar, viceprimar, consilier judeţean sau al Municipiului Bucureşti, consilier prezidenţial sau consilier de stat în cadrul Administraţiei prezidenţiale, membru al Guvernului, secretar de stat, subsecretar de stat, judecător al Curţii Constituţionale, Avocat al Poporului.
‘Este vorba de o definire foarte clară a persoanelor care fac obiectul Legii Lustraţiei, am încercat să definim în mod expres acele persoane care au aparţinut Partidului Comunist Român sau care au făcut parte din aparatul represiv al PCR şi al organelor de securitate, iar aceste persoane nu vor avea posibilitatea de a ocupa funcţii publice fie numite, fie alese, cu precizarea că persoanele care se află într-o astfel de situaţie şi au fost alese sau deţin calitatea de parlamentar sau calitatea de primar ori consilier local sau orice altă funcţie aleasă vor avea posibilitatea să-şi ducă mandatul la bun sfârşit, urmând ca această interdicţie să fie aplicată după încetarea mandatului, pe o perioadă de cinci ani de zile’, a afirmat deputatul Daniel Buda, preşedinte al Comisiei juridice.
El a precizat că, potrivit proiectului de lege menţionat, în ipoteza în care persoanele lustrabile au fost numite în funcţie mandatul lor încetează în termen de 90 de zile de la adoptarea prezentei Legi.
‘Această lege are un mare defect, acela de a fi apărut prea târziu în spaţiul public, dar cred că totuşi este bine că Parlamentul României de astăzi a dat un semnal foarte clar şi a trecut de la vorbe la fapte, pentru că, totuşi, societatea românească avea nevoie de această lege’, a adăugat Buda.
Deputatul PSD Silvestru Mircea Lup a arătat că legea în discuţie va deveni ‘materie primă’ pentru Curtea Constituţională, dat fiind faptul că, în opinia sa, actul normativ, în forma sa actuală, încalcă mai multe articole ale Constituţiei, dar şi legislaţia europeană privind drepturile omului.
Deputatul UDMR Mate Andras Levente a opinat că o asemenea lege este tardivă la 20 de ani după căderea regimului comunist. El a precizat însă că legea ar putea avea susţinerea sa dacă ea va îndeplini criteriile de constituţionalitate.
Mai vehement a fost deputatul PSD Florin Iordache, în opinia căruia proiectul de lege în discuţie este o ‘aberaţie’.
‘A veni acum după 20 de ani şi a opri dreptul unui om de a candida de la consilier local la parlamentar e o încălcare gravă a Constituţiei. Nu voi putea susţine o astfel de aberaţie şi cred că nu va fi nevoie să apelăm la Curtea Constituţională pentru a respinge un astfel de proiect. Un astfel de demers nu este în niciun caz unul european’, a afirmat Iordache.
De altfel, Iordache a fost singurul care a votat împotriva unui raport favorabil la acest proiect de lege. În opinia sa, legea are foarte multe elemente de neconstituţionalitate, fapt ce va permite social-democraţilor să o atace la Curtea Constituţională.
De cealaltă parte, deputaţii PDL şi PNL s-au pronunţat pentru susţinerea proiectului de lege al lustraţiei.
Prezentă la şedinţă, preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, a afirmat că legea nu ridică semne de întrebare din punct de vedere al constituţionalităţii.
‘Cu toţii ne-am dorit să fie o lege constituţională. (…) Noi credem cu tărie că legea îndeplineşte şi criteriile constituţionalităţii’, a spus Anastase.
Ea a asigurat că proiectul este în acord cu exigenţele CEDO.
‘Ştim cu toţii despre faptul că legi similare au fost atacate la CEDO şi, în acelaşi timp, am luat în considerare şi răspunsurile date de CEDO ţărilor respective, încercând să punem în acord prin amendamente această lege cu prevederile şi exigenţele CEDO. Deci, din punctul acesta de vedere, cred că putem să fim cu toţii împăcaţi că proiectul, în forma lui care azi vă este prezentată şi supusă atenţiei, îndeplineşte criteriile CEDO’, a declarat Roberta Anastase.
În opinia sa, Legea lustraţiei este necesară şi oportună pentru că, odată pentru totdeauna, chiar şi după 20 de ani, ar trebui închise nişte răni deschise. ‘Odată şi pentru totdeauna ar trebui să încheiem nişte răni deschise, pe care, din păcate, ne-a demonstrat chiar această campanie electorală proaspăt încheiată, nişte răni deschise devin, dacă vreţi, mult mai dureroase de fiecare dată, dacă nu avem puterea să le punem punct odată’, a declarat preşedintele Camerei Deputaţilor.
Potrivit Robertei Anastase, sunt destul de mulţi oameni lustrabili. ‘Noi trebuie să demonstrăm tocmai că nu facem parte dintre aceştia prin votul pe care îl exercităm astăzi’, a adăugat Anastase.
Deputatul liberal Tudor Chiuariu a spus că acest proiect reprezintă un proces pe care PNL l-a susţinut de 20 de ani şi că este necesar deoarece societatea românească este în continuare afectată de ‘oamenii, structurile şi reţelele fostului regim comunist’.
‘Din păcate această lege este prea târzie, dar mai bine mai târziu decât niciodată’, a spus în replică preşedintele Comisiei Juridice din Camera Deputaţilor, Daniel Buda.
La dezbateri a fost prezent şi preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie 1989, Teodor Mărieş, care a afirmat că, exact la 20 de ani de la adunarea pentru susţinerea Proclamaţiei de la Timişoara, Legea lustraţiei intră, în sfârşit, în plenul Camerei Deputaţilor. ‘Este o victorie a societăţii civile, care nu a a cedat principiilor nici după 20 de ani’, a spus Mărieş.
AGERPRES (Cătălin Alexandru, Iulia Petre)
