Vladimir Tismăneanu: Activitatea IICCMER – extinsă asupra Revoluţiei şi mineriadelor
Unificarea Institutului Naţional pentru Memoria Exilului Românesc cu Instititul de Investigare a Crimelor Comunismului în România presupune extinderea activităţii asupra Revoluţiei din decembrie 1989 şi a mineriadelor, a afirmat Vladimir Tismăneanu, preşedinte al Consiliului ştiintific al Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER). ‘S-a speculat pe reducerea prerogativelor de investigare a crimelor comunismului. (…) Cine citea atent H.G.-ul ştia că s-a extins activitatea asupra revoluţiei din decembrie 1989 şi asupra mineriadelor’, a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, Vladimir Tismăneanu. El a spus că problematica exilului va continua să fie o prioritate a Institutului şi că instituţia va face o tematică importantă din analiza situaţiei minorităţilor naţionale sub comunism. ‘În lărgirea pe care o dorim a cadrului de cercetare (…) vom accentua dimensiuni care au fost prea puţin studiate. Nu este o critică la adresa nimănui, este o critică, dacă vreţi, a întregului demers istoriografic şi politologic din România postcomunistă şi nu numai din România postcomunistă. Şi în alte ţări din Europa Răsăriteană se vede această problemă – analiza societăţii, a instituţiilor şi un lucru care a scăpat din vedere şi îl considerăm esenţial – analiza situaţiei economice, a politicilor economice e un capitol excepţional din Raportul final al Comisiei prezidenţiale’, a menţionat preşedintele Consiliului ştiintific al IICCMER. El a menţionat că propunerea asumată de conducerea executivă a Institutului este ca acesta să poarte numele Institutul ‘Monica Lovinescu’. ‘Este perfect normal să fie analizate toate aceste crime, deci nu cred că există nici cea mai mică reticenţă din punctul nostru de vedere. Am spus-o de nenumărate ori că susţinem continuitatea analizelor şi lărgirea cadrului de cercetare. Cadrul analitic şi cel metodologic trebuie lărgit. Susţinem racordarea acestui Institut, în formula sa regândită şi reconcepută, la demersul istoriografic internaţional’, a declarat preşedintele Consiliului ştiintific al IICCMER. Referitor la propunerile privind 21 decembrie ca Zi a Victimelor Comunismului şi respectiv 23 august – Zi a victimelor fascismului şi comunismului, Tismăneanu şi-a exprimat speranţa ca, foarte curând, să apară hotărârea de guvern legată de cele două zile de comemorare. În altă ordine de idei, Vladimir Tismăneanu a spus că Institutul Revoluţiei s-a format printr-o hotărâre a Parlamentului. ‘Nu poate sub nicio formă nici Guvernul, nici preşedintele să facă nimic, decât Parlamentul poate să facă şi atunci Institutul Revoluţiei (…) îşi continuă liniştit activitatea. (…) Nu ştiu să fi făcut vreodată vreo conferinţă să fie şi ei întrebaţi cât de cât despre ce fac’, a spus Tismăneanu. În altă ordine de idei, în calitate de prieten al preşedintelui Asociaţiei 21 Decembrie 1989, Teodor Mărieş, aflat în greva foamei, Vladimir Tismăneanu l-a implorat pe acesta să se oprească. ‘Ca prieten al lui Mărieş îl implor să se oprească. Pe de altă parte, nu Mărieş e cel care trebuie să se oprească, ci instituţiile cărora el le cere să acţioneze în spiritul hotărârilor Curţii Internaţionale’, a adăugat preşedintele Consiliului ştiintific al IICCMER, întrebat despre situaţia în care s-a ajuns în cazul preşedintelui Asociaţiei 21 decembrie 1989. La rândul său, Mihail Neamţu, director ştiintific al IICCMER, s-a referit la intenţia instituţiei de a propune un anuar internaţional care să studieze comunismul românesc şi est-european. AGERPRES (Iulia Petre)
