Nicolae Prelipceanu
Marti, 16 Martie 2010
Va mai amintiti glasurile de copilasi care, pe la serbarile de sfarsit de an scolar, recitau acest text rozaliu? La un moment dat, se raspundea la intrebarea mereu reluata ca “e Muntii Apuseni”. Muntii Apuseni mai sunt inca prezenti in patrie, dar nu stiu pentru cat timp, caci Proiectul “Rosia Montana Gold Corporation” sta la panda. Si imi aminteste ca, pe vremea lui Ceausescu, un banc spunea: de ce nu incercati cu cianura? Nu mai incearca el, se gasesc altii sa o faca.
Asadar, ce mai e azi patria?
Pai, ce sa fie? Foarte simplu: tara unde profesorilor li se promite prin lege ca li se maresc salariile cu 50%, dupa care li se mai ia si din ce aveau. O descoperire a democratiei originale romanesti: promisiunea prin lege, lasata balta imediat dupa alegeri pe motiv ca e criza, una care functiona si cand se dadea legea. Dar si: tara unde unii primari sunt arestati pentru luare de mita, stau in arest ca sa se sperie, dupa care li se da drumul. Dar ce zic eu primarii? Ca doar dl Gigi Becali nu era primar cand il pastea un Paste in arest preventiv.
Patria e acea tara in care un condamnat poate fi procla-mat, asa condamnat cum e pentru mita, cetatean de onoare al orasului pe care l-a pastorit. Iar stirea trece aproape neobservata, desi ea intareste ceea ce se intrezarea de mult, si anume ca onoa-rea si cinstea nu mai au nici un pret pe-aici, prin lumea noastra. Patria e acea tara in care adevarul despre crimele comise la Revolutie este tinut sub cheie de Parchet si de alte organism de stat care nici nu se sinchisesc de faptul ca un om e gata sa moara pentru a obtine ceea ce legea ii dadea dreptul sa obtina fara nici un alt efort decat o cerere expresa. Patria e locul unde un tortionar isi poate astepta linistit sfarsitul, incasandu-si marea pensie, sigur ca nimeni nu-l va deranja, pentru ca se fac numai simpozioane despre crimele lui, nu si procese.
Dar cate si mai cate nu e patria? Suma aceasta de minciuni perpetuate prin decenii, victimele acuzate de catre vinovatii de suferinta lor, vanzarea pe nimic a activelor statului in favoarea unor sume subterane, ca de la om la om. Sau, cum se zice ca i-ar fi spus Arghezi unui primar poreclit Porcul, ca de la porc la porc. Patria e imensul jaf care se savarseste la vedere, iar justitia, cu ochii mai legati decat propria statuie, nu le vede. E suma de nedreptati care se revarsa asupra cetateanului de rand, saracia rezervata tot pentru el, caci bogatia si-o impart ei acolo sus. E Muntii Apuseni festeliti cu cianura de la “Rosia Montana Gold Corporation” si platoul continental concesionat, ca si muntele aurifer, pe 5 sau 10 la suta.
Patria e gunoiul care ne invadeaza, nu numai din vina edililor, ci si din aceea aproastei educatii a majoritatii, patria e tot acest tsunami de vulgaritate agresiva care nu mai conteneste, e si invatamantul hatanat din rasputeri de “reforme” anuale sau bianuale, astfel incat nimeni sa nu mai stie, de fapt, cum va fi peste o luna sau doua la examen. Patria e nesimtirea care se intinde de jos de tot, de la cei mai tineri needucati si pana la cei mai de sus, educati sa fie asa, ca sa castige. As spune ca patria e aceasta nesfarsita plecaciune in fata vitelului de aur, dar ea e, de fapt, plecaciune in fata mormanelor de hartii tiparite de banca nationala si, mai ales, de alte banci internationale. In fine, patria e confiscarea patriotismului de catre niste profitori ordinari si mincinosi. Patria e locul unde cultura devine de uz intern, numai pentru cei care o produc.
Dar poate ca n-am formulat bine raspunsul. Poate am raspunde mai bine cu stilul copilaresc al lui “patria e atuncea cand…”, dar cu o mica modificare: verbul pus la optativ conditional. Asadar, patria ar fi atuncea cand toti cetatenii care au plecat sa-si gaseasca norocul prin alte parti ale globului s-ar intoarce si si-ar gasi locuri de munca pe masura pregatirii lor, cand cei superspecializati in strainatate ar putea sa fie utili. Patria ar fi atunci cand partidele si-ar finanta transparent campaniile electorale, cand promisiunile electorale nu ar depasi de mai mult de zece ori posibilitatile de aplicare a lor de catre cei care le fac. Patria ar fi atunci cand contractele de lucrari de stat ar fi castigate in cadrul unor competitii corecte, judecate onest.
Patria ar fi atunci cand cei pusi sa o administreze n-ar jupui-o, patria ar fi atunci cand oamenii s-ar tine de cuvant si cand vedetele n-ar mai fi cele care si-au castigat faima dand din corp sau din gura, ci si miscandu-si mintea pentru binele public, patria ar fi atunci cand toata lumea, inclusiv presedintele, ministrii si ceilalti demnitari ar respecta patrimoniul ei natural, dar si pe cel construit de stramosii lor, cand nimeni nu s-ar mai teme de politizarea tuturor domeniilor vietii publice. Cand toti ar fi egali in fata legii, de la primul cetatean la ultimul presedinte… Aici puteti adauga si dvs. tot ce va sta pe inima.
Pana atunci patria e o groapa de gunoaie, in care sunt siliti sa se chinuiasca foarte multi oameni nevinovati, prea legati de teritoriul unde s-au nascut sau prea batrani sau fara inzestrarile speciale care i-ar recomanda unei grabnice si definitive emigrari. Asta e patria, daca ma intrebati pe mine si pe inca nu stiu cate mili-oane de colegi de suferinta.
http://www.romanialibera.ro/opinii-comentarii/a180184-ce-i-patria.html

