Comunicat de presă – Asociaţia 21 Decembrie 1989
Ieri, 13 Martie 2010, în sala Operei din Timisoara, a avut loc ceremonia acordarii premiilor Societatii Timisoara, la 20 de ani de la lansarea Proclamatiei de la Timisoara.
La ceremonie au fost prezenti mai multi membri de onoare ai Asociatiei 21 Decembrie 1989: Florian Mihalcea (presedintele Societatii Timisoara), Monica Macovei (europarlamentar), Sorin Iliesiu (autorul apelului si a raportului neoficial pentru condamnarea comunismului), Petre Mihai Bacanu (fost detinut politic anitcomunist), Florin Postolachi (parlamentar PDL, presedintele Asociatiei 15 Noiembrie 1987 Brasov), Stefana Bianu (vicepresedintele Consiliului Mondial Român).
Marele premiu ‘Speranta’ al Societatii Timisoara i-a fost înmânat presedintelui Asociatiei 21 Decembrie 1989 Teodor Maries, pentru cea mai însemnata contributie la instaurarea democratiei, destramarea structurilor comuniste si mentinerea sperantei în România.
Mentionam ca Primul laureat al premiului ‘Speranta’, a fost, în anul 1992, Seniorul Corneliu Coposu, urmat de M.S. Regele Mihai, C-tin Ticu Dumitrescu, Monica Lovinescu, Petre Mihai Bacanu sau Monica Macovei.
Teodor Maries s-a aflat ieri pe scena Operei din Timisoara în a 61-a zi de greva a foamei pentru adevarul despre genocidul din decembrie 1989 si fratricidul din iunie 1990. Starea sanatatii lui Teodor Maries este extrem de grava, având în vedere greutatea acestuia de doar 56 kg la o înaltime de 185 cm.
Subliniem ca fostul presedinte al României Ion Iliescu – care se pretinde a fi ’emanat’ al revolutiei si simbol al acesteia – încearca sa denigreze lupta pentru Adevar a lui Teodor Maries, afirmînd recent despre acesta ca este ‘un infractor si un impostor’. Precizam ca activistul comunist Ion Iliescu este cercetat penal pentru genocidul din decembrie 1989, conform declaratiei procurorului general al României, Laura C. Kovesi, din 18 ianuarie 2010.
Premiul ‘Secera si ciocanul’ a fost acordat lui Dinu Patriciu pentru ‘conservarea si sustinerea sistemului si structurilor (neo)comuniste în România’. Liberalul Dinu Patriciu a câstigat acest premiu la un punct diferenta fata de democrat-liberala Roberta Anastase – presedinte al Camerei Deputatilor, care, în cursul anului 2009 nu a supus votului legea lustratiei asa cum a promis la Timisoara în martie 2009. Mentionam ca Dinu Patriciu nu s-a aflat în sala Operei din Timisoara pentru a-si ridica premiul. Printre cei care au primit de-a lungul celor 18 editii premiul ‘Secera si ciocanul’ sunt: Ion Iliescu, Adrian Nastase, Nicolae Vacaroiu, Rodica Stanoiu sau Bogdan Olteanu care a blocat timp de patru ani adoptarea de catre Camera Deputatilor a legii lustratiei votate de Senat în aprilie 2006.
Premiul ‘Punctul 12 al Proclamatiei de la Timisoara’ pentru promovarea principiilor Proclamatiei în diaspora, a fost acordat Hertei Muller, laureata a Premiului Nobel pentru Literatura în 2009.
Premiul ‘Ion Monoran’ i-a fost înmânat lui Cristian Suteu, fiu al eroului martir Alexandru Suteu, împuscat în Calea Girocului în timpul Revolutiei anticomuniste din 1989.
Premiul ‘Alexandra Indries’ a fost oferit ex aequo jurnalistei Andreea Pora – membra de onoare al Asociatiei 21 Decembrie 1989 – si ziarului Timpolis din Timisoara, ‘pentru contributia, prin intermediului cuvântului scris, la dezvoltarea spiritului civic, la promovarea principiilor democratiei si ale statului de drept în România’.
Sorin Iliesiu a citit de la tribuna ceremoniei aniversare, mesajul trimis de prof. Vladimir Tismaneanu, membru de onoare al Asociatiei 21 Decembrie 1989, presedintele consiliului stiintific al Institutului ‘Monica Lovinescu’ pentru investigarea crimelor comuniste si neocomuniste.
Prezentam fragmente din mesajul prof. Vladimir Tismaneanu:
‘Proclamatia de la Timisoara a marcat un moment crucial al desteptarii societatii civile romanesti. O premiera pe intregul bloc din punctul de vedere al insistentei pe tema lustratiei, Proclamatia a fost un avertisment impotriva regruparii unei nomenklaturi lipsite de rusine. A fost o chemare la o normalitate intr-adevar democratica si pluralista. Cei care au murit la Timisoara, victimele masacrului organizat de birocratia comunisto-securista, nu au dorit instaurarea unui regim de tip gorbaciovist.
Revolutia timisorenilor a fost una anticomunista in scopuri si aspiratii. Cine neaga acest lucru palmuieste adevarul istoric. Reactia isterizata a unor Ion Iliescu, Petre Roman si ale altor varfuri feseniste impotriva Proclamatiei, efortul de construi ‘proclamatii’ alternative (la Islaz si in alte locuri) spune totul despre acel moment definitoriu pentru destinul democratiei romanesti, amenintata de recidivele bolsevismului autohton. Intr-un inteviu cu regretatul Florin Gabriel Marculescu aparut in Romania Libera in vara anului 1991, spuneam ca Timisoara este cel mai frumos cuvant din limba romana. O cred si astazi. Impreuna cu Valea Jiului 1977, Brasov 1987.
Omagiez aici memoria lui George Serban, intelectual critic si militant neabatut pentru societatea deschisa, pentru valorile liberalismului politic si economic, si ii salut pe cei care au scris, alaturi de el, adevarata Carta a Revolutiei Romane.
Proclamatia a simbolizat tot ce doreau revolutionarii: o Romanie eliberata de fantomele totalitare, de minciunile comuniste, de ipocriziile nomenklaturiste, de infinita ticalosie a mafiilor cinice. O Romanie demna. O viata traita in adevar. Faptul ca sambata Doru Maries, un om de un neasemuit curaj etic, va primi premiul Societatii Timisoara demonstreaza ca lupta continua, ca mai suntem unii care credem ca merita sa nu cedezi. Este o lupta pe care nu avem voie sa o abandonam . Mai ales acum. Cine spune ca anticomunismul este o formula epuizata, o marota a unor intelectuali nevrozati, jigneste memoria mortilor. Adevarata nevroza este a specialistilor in uitare, in legende, in mistificari.’
