Au trecut 20 de ani de cand la Timisoara s-a lansat cel mai celebru manifest anti-comunist al Romaniei postdecembriste, Proclamatia de la Timisoara, un document care s-a vrut a fi un punct de plecare pentru construirea unei Romanii curatate si vindecate de urmele trecutului comunist. In acest an, cu ocazia implinirii a doua decenii de la lansarea Proclamatiei, Timisoara va gazdui manifestari menite sa fie un “antidot” la uitare. Poate mai mult ca oricand manifestarile din acest an stau si sub semnul neimplinirilor (legate de inexistenta unei Legi functionale a lustratiei, care sa promoveze ideile Proclamatiei), dar si al sperantei (legate de lupta Asociatiei “21 Decembrie 1989” si a lui Teodor Maries pentru declasificarea documentelor legate de revolutie, lupta care a dus la decizia Guvernului de a face publice toate actele relevante referitoare la evenimentele de acum 20 de ani).
Antidot la uitare
Pe tot parcursul acestei saptamani, Societatea “Timisoara” organizeaza o serie de manifestari menite sa atraga atentia asupra importantei pe care a avut-o Proclamatia de la Timisoara, si ideile exprimate in ea, din punct de vedere al curatarii societatii romanesti de urmele trecutului antedecembrist. Astfel, joi, la ora 12, in sala de sedinte a Consiliului Local Timisoara, va avea loc o intalnire cu membrii Consiliului Local din 11 martie 1990, iar de la ora 15, la Casa Adam Müller Guttenbrunn, a fost programata intalnirea membrilor fondatori ai Societatii si ai ziarului “Timisoara”. Vineri de la ora 12, la sediul Uniunii Scriitorilor din Timisoara, va fi organizata o masa rotunda pe tema “Scriitorii si Proclamatia”, urmata la ora 16 de dezvelirea unei placi memoriale pe zidul cladirii “Bazar” (strada Proclamatia de la Timisoara), placa menita sa aminteasca faptul ca acest imobil a adapostit sediul Societatii si al ziarului “Timisoara”. Tot vineri, de la ora 17, a fost programata dezvelirea “calcanului semnaturilor”, acoperit de listele cu semnaturi pentru Proclamatie, intocmite in primavara lui 1990, in scuarul de la intrarea pe strada Alba Iulia – Piata Libertatii, iar de la ora 18, la Memorialul Revolutiei, in sala “George Serban”, a fost programata o evocare a lui George Serban. Programul manifestarilor continua sambata, 13 martie, cand, de la ora 16, in sala Teatrului National Timisoara, vor fi decernate premiile Societatii “Timisoara”. Manifestarile vor continua si duminica, de la ora 12, cu un pelerinaj la cimitirele din Timisoara unde isi au locul de veci unii membri ai societatii “Timisoara.”
Teodor Maries, o viata pusa in slujba adevarului
Anul acesta, premiul “Speranta” acordat pentru cea mai insemnata contributie la instaurarea democratiei, destramarea structurilor comuniste si mentinerea sperantei in Romania, va fi acordat presedintelui Asociatiei “21 Decembrie 1989”, Teodor Maries, pentru lupta sa de aflare a adevarului despre evenimentele din Decembrie 1989. Teodor Maries se afla la a doua greva a foamei, pe care a decis sa o continue, in ciuda starii sale de sanatate extrem de precare (a ajuns la 56 de kilograme la o inaltime de 1,85m), pana in momentul in care vor fi declasificate toate documentele legate despre evenimentele din decembrie 1989, tinute la secret pana in prezent.
Doi dintre membrii de onoare ai Asociatiei “21 Decembrie 1989”, Vladimir Tismaneanu si jurnalistul Stefan Niculescu Maier, au facut recent un apel pentru salvarea vietii lui Teodor Maries. “De peste sapte luni de zile Teodor Maries nu-si mai apartine. El apartine dezideratului nostru : o Romanie a adevarului si a dreptatii. Sa nu-l lasam sa moara!”, a declarat Sorin Iliesiu, vicepresedinte al Aliantei Civice.
In urma actiunilor intreprinse de Asociatia “21 Decembrie 1989” si Teodor Maries, Guvernul a decis, marti, declasificarea ultimelor documente din Dosarul Revolutiei din 1989 care includeau informatii strict secrete si secrete. Astfel, marti a fost adoptata o hotarare privind declasificarea documentelor din Dosarul Revolutiei, prim-ministrul Emil Boc declarand ca documentele din Dosarul Revolutiei din 1989, declasificate prin decizia de marti, vor putea fi accesate dupa publicarea in Monitorul Oficial. “Din acest moment, datorita faptului ca asemenea informatii dezvaluite nu mai pot prejudicia siguranta nationala, apararea tarii, ordinea publica ori interesele persoanelor de drept public sau privat, dupa publicarea in Monitorul Oficial ele pot fi accesate de catre persoanele interesate”, a spus premierul Emil Boc, care a explicat ca Guvernul a facut acest demers pentru “ca adevarul sa fie acela care poate fi validat pe baza acestor ultime documente declasificate”.
“Era un demers ce tinea de normalitate ca statul sa declasifice acele documente nu acum, dupa 20 de ani, ci de foarte multa vreme. Chiar daca este, poate, tarziu, chiar daca multi dintre cei vinovati nu vor mai putea fi condamnati pentru faptele savarsite in decembrie 1989, macar se pot stabili niste vinovatii morale”, ne-a declarat Virgil Hosu, presedintele Asociatiei Luptatorilor din Timisoara Arestati in Revolutie.
Sorin Iliesiu ne-a declarat ca spera ca, dupa declasificarea acestor documente, Teodor Maries sa renunte la greva foamei, din cauza starii sale de sanatate. “Am vorbit cu el si l-am intrebat daca va renunta la greva. Mi-a spus ca nu renunta pana in momentul in care nu va primi, la sediul Asociatiei «21 Decembrie», documentele declasificate. Noi speram sa intrerupa acest protest, care e periculos in contextul starii sale de sanatate din prezent”. Sorin Iliesiu mai spune ca demersul pentru declasificarea documentelor legate de evenimentele de acum 20 de ani nu se opri odata cu aceasta decizie luata de Guvernul Romaniei, care va face publice documentele secrete legate de evenimentele din Decembrie 1989. “Mai sunt cateva sute de pagini referitoare la evenimentele din Decembrie 1989, ramase secrete in arhiva Serviciului de Telecomunicatii Speciale. Generalul Marcel Opris ne-a promis ca ne va da copii dupa aceste documente, dar pana in prezent nu si-a onorat promisiunea. Si mai trebuie declasificate si cele 80.000 de file ale dosarului Mineriadei din iunie 1990, declasificare pentru care facem demersuri de multa vreme”.
Opusul premiului “Speranta” – e vorba de “trofeul” “Secera si ciocanul”, instituit pentru efortul deosebit depus pentru conservarea si sustinerea sistemului si structurilor neocomuniste din Romania – a fost decernat in acest an lui Dinu Patriciu, considerat “principalul obstacol in coalizarea fortelor de dreapta”.
Premiul “Alexandra Indries”, oferit pentru contributia, prin intermediului cuvantului scris, la dezvoltarea spiritului civic, la promovarea principiilor democratiei si ale statului de drept, a avut in acest an doi castigatori : jurnalista Andreea Pora, de la Revista “22”, si TIMPOLIS.
Premiul “Punctul 12 al Proclamatiei de la Timisoara”, oferit pentru promovarea principiilor Proclamatiei in diaspora, e acordat scriitoarei luareate a premiului Nobel Herta Müller.
Premiul “Ion Monoran”, conferit pentru “staruinta in demersurile de a decanta valorile morale in societatea romaneasca” va fi acordat lui Cristian Ferkel Suteu, unul dintre copiii eroului martir Alexandru Ferkel Suteu, care a fost impuscat in Calea Girocului in zilele Revolutiei.
BOGDAN PITICARIU

