08 Noi 2009 Razvan Ciubotaru

În două decenii de libertate, nici unul dintre fostele state socialiste nu a ajuns măcar la 50% din PIB-ul pe cap de locuitor al Europei Occidentale, iar rata de aprobare a schimbărilor economice şi politice este în cădere liberă.

În seara de 9 noiembrie 1989, Günter Schabowski, membru în biroul politic al Partidului Comunist Est-German, a anunţat că toate călătoriile în străinătate ale est-germanilor vor fi permise fără a se mai prezenta justificări. A urmat imediat luarea cu asalt a Zidului Berlinului, iar după 20 de ani procesul s-a încheiat cu aderarea la UE şi NATO a zece foste state socialiste, cărora li s-au adăugat, în cadrul Alianţei, Croaţia şi Albania. După 20 de ani, intensitatea entuziasmului care a însoţit căderea zidului s-a redus, nu însă şi clivajele imense care separau statele occidentale de cele ale fostului lagăr socialist, un fenomen pe care actuala criză economică îl amplifică şi mai mult.

Nici unul dintre fostele state socialiste care au aderat la UE nu a reuşit, în 20 de ani, să înregistreze un PIB pe cap de locuitor măcar peste 50% din media statelor Europei Occidentale.

Cehia şi Slovacia conduc în acest top, cu un PIB de peste 10.500 de euro pe cap de locuitor, în timp ce România şi Bulgaria se află la coada clasamentului, cu doar 5.200, respectiv 4.500 de euro pe cap de locuitor, potrivit „The Economist“.

Mai grav este că în multe dintre aceste ţări aprobarea schimbărilor democratice este în scădere faţă de cea înregistrată imediat după căderea Zidului Berlinului. „Cea mai mare dezamăgire ţine de menţinerea la cârma economiei şi a puterii politice a elitei vechiului sistem, care s-a dovedit mai pricepută în gestionarea capitalismului pe care îl hulea decât a socialismului pe care îl preamărea. Cu sumele deţinute în conturile străine, şefii partidului şi membrii poliţiei politice au reuşit să cumpere acţiuni ieftine în haoticii ani ’90“, explică „The Economist“ una dintre sursele aversiunii esticilor faţă de noul sistem democratic.

Astfel, un recent sondaj Pew Global Attitudes, din care România lipseşte, arată că în Bulgaria rata de aprobare a schimbărilor democratice a scăzut cu 24% în 18 ani, mai mult chiar decât în Rusia. Evoluţii similare s-au înregistrat şi în Ungaria şi Lituania, în timp ce în Cehia atitudinea populaţiei a rămas identică. În cazul capitalismului, criza economică şi-a spus cuvântul: în toate fostele state socialiste rata de aprobare a capitalismului este în cădere liberă.

Clivajele sociale şi economice au apărut însă şi în interiorul fostului lagăr socialist, iar statele cu o economie stabilă demonstrează un ataşament mai mare al populaţiei faţă de valorile democratice. Este cazul Poloniei, care „cu o industrie diversificată, politici macroeconomice prudente va înregistra o creştere economică în 2009. Un caz unic în ţările dezvoltate! La polul opus se află statele baltice, în care se manifestă un pesimism nemaiîntâlnit în alte regiuni. (…) Cât despre Bulgaria şi România, ele sunt outsidere, în recul faţă de restul regiunii, atât din punct de vedere economic, cât şi instituţional“, scrie publicaţia economică „Les Echos“, într-un articol dedicat fostelor state socialiste, la 20 de ani de la căderea Zidului Berlinului.

Cotidianul.ro