29.10.2009

Se implinesc doua decenii de la prabusirea zidului berlinez, prilej cu care Ambasada Germaniei anunta un amplu program cultural in Romånia. Holger Scherf, ministru consilier, a dezvaluit ca la originea dezastrului din RDG se afla intrebarea unui ziarist italian.

George W. Bush si Mihail Gorbaciov dadusera lumina verde pentru “perestroika” si “glasnosti” in Republica Democrata Germana. Nu intamplator, pe 23 august 1989, Ungaria comunista a ridicat restrictiile la frontiera cu Austria. In septembrie, peste 13.000 de est-germani vin prin Ungaria si trec in Austria. In RDG au loc mari demonstratii antiguvernamentale. In consecinta, Erich Honecker, “pretinu” lui Nicolae Ceausescu, demisioneaza pe 18 octombrie si este inlocuit de Egon Krenz la conducerea RDG. Noul guvern promite vize pentru Germania Federala, fara alte formalitati. Günter Schabowski, ministrul propagandei din Republica Democrata Germana, a primit sarcina sa anunte public hotararea la o conferinta de presa pe 9 noiembrie. Fusese in concediu si nu stia detaliile noii legi. Un ziarist italian l-a intrebat cand vor intra in vigoare noile prevederi. Günter Schabowski nu avea instructiuni, dar a bravat: “Dupa cate stiu eu, intra in vigoare imediat, chiar acum”. Est-berlinezii au auzit la televiziunea RDG aceasta declaratie socanta si au luat cu asalt toate punctele de control. Luati prin surprindere, coplesiti numeric si pentru ca nu primisera nici un fel de reglementari, granicerii nu au folosit armele si au deschis barierele punctelor de trecere. Oamenii treceau dupa un control sumar sau fara formalitati. Barurile din Berlinul de Vest faceau cinste conationalilor veniti si euforia era generala. 9 noiembrie este sarbatorita ca ziua Caderii Zidului. In urmatoarele zile, multi nemti au venit cu baroase, ciocane si dalti pentru a demola zidul si pentru a lua suveniruri bucati de moloz. Erau supranumiti “Mauerspechte”. De aceasta euforie generala a profitat cancelarul Helmut Kohl, care a decretat reunificarea Germaniei la 3 octombrie 1990.

La nemti a venit momentul

Pentru a cinsti acest eveniment, in perioada 1-9 noiembrie, Ambasada Republicii Federale Germania organizeaza in Romania Zilele Culturii Germane. Ambasadorul Andreas von Mettenheim va deschide manifestarile duminica, 1 noiembrie, la Galeria Dalles din Bucuresti. Aniversarea este conceputa ca un eveniment privit din perspectiva tinerilor de azi, care nu prea citesc nici manualele de istorie. Afisul porneste de la caricatura lui Mihai Stanescu din 1983, sugestiv intitulata “Acum nu e momentul”. Momentul a venit in 1989, cand Germania si Romania pareau sa traiasca o pagina de prezent identic. Germania s-a reunificat, iar Romania s-a afundat in mineriade de tot felul si a ratat modelul german pentru reintregirea nationala pasnica. Vom avea si spectacole de muzica pop, hip-hop, dar si clasica. Expozitii de fotografie, de arhitectura, spectacole de teatru, concerte vor completa imaginea. La Cinema Studio, in perioada 2-5 noiembrie se prezinta 7 filme artistice si scurtmetraje din perioada 1955-2006, toate inspirate de Zidul Berlinului: “Sonnenallee” (Aleea Soarelui), “Jeder schweight von etwas anderem” (Fiecare tace despre altceva), “Der Irrationale Rest” (Restul irational), “Himmel ohne Sterne” (Cer fara stele), “Die Mauer” (Ziodul) etc. Vor fi patru seri muzicale, culminand cu un concert la Catedrala Catolica “Sfantul Iosif”. Hertha Muller, proaspata laureata a Premiului Nobel pentru Literatura in colaborare cu Securitatea, a fost invitata, dar a raspuns ca nu vine fiindca are “o agenda foarte incarcata”. Construirea zidului de 45 de kilometri a inceput la 13 august 1961 si a fost ideea lui Walter Ulbricht, secretarul general al partidului comunist din RDG. Nikita Hrusciov a aprobat proiectul cu unele rezerve. Zidul va avea lungimea totala de 155 de kilometri si s-a edificat numai pe teritoriul RDG, fara implicarea directa a sovieticilor, si a incercuit total Berlinul Occidental, iar primarul Willy Brandt, in fruntea unei mari multimi, a protestat inutil, acuzand Statele Unite de pasivitate. Presedintele american John F. Kennedy a acceptat infrangerea, dar a promis ca America va apara Berlinul de Vest. Lyndon Johnson trimitea cate un batalion nou pe autostrada la fiecare trei ani pentru a demonstra. In 1987, Ronald Reagan tine un discurs fulminant la Poarta Brandenburg si ii cere lui Gorbaciov “sa darame acest zid”. Cine incerca sa traverseze “fasia mortii” era pierdut. Zidul avea numerosi senzori pentru depistarea oricarei miscari. Si totusi au existat vreo 5.000 de tentative de evadare din Berlinul de Est. Documentele atesta 192-239 de morti si numerosi raniti. Thomas Kruger a reusit sa evadeze cu un avion usor Zlin Z-42Mal si a aterizat pe aeroportul militar britanic Gatow. Cea mai dramatica tentativa a fost a lui Peter Fechter. Pe 17 august 1962, a fost ciuruit si lasat sa moara intr-o balta de sange. Imaginile au facut inconjurul lumii.

Thatcher: „Kohl este capabil de orice“

Dupa deschiderea arhivelor diplomatice de la Londra, din care rezulta ca doamna Margaret Thatcher s-a opus categoric reunificarii Germaniei, a venit randul arhivelor franceze sa reconfirme aceasta atitudine stranie si din partea Parisului. Realitatea concreta i-a luat prin surprindere pe niste politicieni cu o gandire prea osificata. Ministerul francez de externe nota in octombrie 1989 ca “problema germana nu pare in acest moment realista”. Mai rigid s-a dovedit presedintele François Mitterrand, care, pe 24 noiembrie 1989, ii scria lui Egon Krenz despre “perspectivele de dezvoltare a relatiilor dintre Republica Democrata Germana si Comunitatea Europeana. Sa fiti sigur ca Franta le ia in considerare in mod favorabil”. Peste numai patru zile, cancelarul Helmut Kohl prezenta un plan in zece puncte pentru reunificare. Intr-o telegrama din 13 martie 1990, Luc de La Barre de Nanteuil, ambasadorul Frantei la Londra, raporteaza declaratiile facute de Margaret Thatcher la resedinta sa: “Kohl este capabil de orice. A devenit alt om, este de nerecunoscut, el se vede stapan si incepe sa actioneze in consecinta”, i-a spus Doamna de Fier ambasadorului francez. Ea nu a ramas aici. “Reunificarea Germaniei nu este in interesul Marii Britanii si al Europei Occidentale”, i-a spus Thatcher lui Gorbaciov in timpul unei convorbiri la Kremlin in septembrie 1989. Acum, presedintele francez Nicolas Sarkozy o invita pe Angela Merkel sa vorbeasca la comemorarea Primului Razboi Mondial la Paris in noiembrie. Doamna cancelar a acceptat. Unificatorii Germaniei se intalnesc pe 31 octombrie la Berlin, anunta Fundatia Konrad Adenauer. George H.W. Bush tatal are 85 de ani, Mihail Gorbaciov – 78, iar Helmut Kohl – 79. Vor lipsi François Mitterrand, care a murit in 1996, si Margaret Thatcher, care a implinit 84 de ani.

Angela Merkel a fost realeasa in functia de cancelar

Deputatii din Parlamentul federal au reales-o pe Angela Merkel in functia de cancelar pe 28 octombrie, pentru un nou mandat de patru ani. Ea va coordona o coalitie de centru-dreapta, constituita de Uniunea Crestin-Democrata si Uniunea Crestin Sociala, pe de o parte, si liberalii din FDP, pe de alta parte. Aceste trei partide au impreuna 322 de mandate din totalul de 622. Angela Merkel a promis puternice scaderi de impozite, in valoare de 24 de miliarde de euro, incepand cu 2011, pentru iesirea din criza. Ea a facut prima vizita la Paris, unde a avut un dineu cu Sarkozy. A adoptat deja noile directii ale politicii externe: va sustine aderarea Turciei la UE, sprijinirea statelor mici si mijlocii (suna promitator), concurenta libera pe piata europeana, retragerea ultimelor 20 de bombe atomice americane de pe teritoriul Germaniei. In 2004, au fost retrase 130 de bombe nucleare din baza americana Ramstein (Rhenania-Palatinat), dupa ce au fost scoase si bombele de la Memmingen (sudul Bavariei) si Noervenich (Rhenania de Nord-Westphalia).

Viorel Patrichi

Gardianul