Apel semnat de Sorin Ilieşiu, Ana Blandiana, Vladimir Tismăneanu, Mircea Cărtărescu, Valeriu Stoica, Dorin Tudoran, Romulus Rusan, Mihai Şora, Ioana Boca, Şerban Rădulescu Zoner, precum şi de 35 organizaţii civice şi sindicale
D-LUI TRAIAN BĂSESCU – PREŞEDINTELE ROMÂNIEI
Domnule Traian Băsescu – Preşedintele României
Reformarea României postcomuniste şi reconcilierea naţională sunt posibile numai prin decomunizare. Decomunizarea efectivă a României este posibilă doar prin adoptarea, de către Parlament şi Guvern, a legilor şi măsurilor pentru decomunizare, propuse de Raportul final al CPADCR. Altfel, vom continua să băltim în noroiul postcomunist şi criptocomunist, sau ne vom afunda în el.
Vă solicităm ca în ziua alegerilor prezidenţiale (turul întâi sau turul doi) să cereţi poporului să-şi exprime voinţa prin referendum cu privire la adoptarea, cât mai curând posibil, de către Parlament şi de către Guvern, a legilor şi a măsurilor pentru decomunizare, propuse de Raportul final al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România.
Propunem ca pe buletinul de vot al referendumului să scrie:
„Sunteţi de acord cu adoptarea de către Parlament şi de către Guvern a legilor şi a măsurilor – menţionate în anexă – care să permită decomunizarea României, despărţirea reală de dictatura comunistă şi condamnarea efectivă a crimelor, abuzurilor şi fărădelegilor regimului comunist ?”
Menţionăm că societatea civilă v-a cerut în mod repetat organizarea acestui referendum încă din octombrie 2007.
Domnule Preşedinte, decomunizarea oficială a României a debutat prin actul condamnării regimului comunist din România ca ilegitim şi criminal, în faţa Camerelor reunite ale Parlamentului, la 18 Decembrie 2006, în baza Raportului final al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România (CPADCR), document edificator, sintetic şi analitic, elaborat de peste 40 de autori, majoritatea experţi în domeniile abordate.
Domnule Preşedinte, Raportul final al CPADCR a propus numeroase măsuri şi legi – pe care vi le-aţi asumat – pentru decomunizarea României.
Dar spre ruşinea lor, atât fostul Parlament sau fostul Guvern, cât şi actualul Parlament sau actualul Guvern, nu au adoptat nici o lege şi nici o măsură propusă de Raportul final; nici măcar legea lustraţiei, votată de Senat în aprilie 2006.
Până în prezent, nici fostul şi nici actualul Parlament nu au adoptat o declaraţie de asumare a actului oficial al statului român pentru condamnarea regimului comunist din România ca ilegitim şi criminal.
Domnule Preşedinte, legile şi măsurile care să permită decomunizarea României, despărţirea reală de dictatura comunistă şi condamnarea efectivă a crimelor, abuzurilor şi fărădelegilor regimului comunist, sunt următoarele:
1. Legea cercetării prin Justiţie a crimelor istoriei recente a României. Finalizarea urgentă a cercetărilor justiţiei referitoare la masacrul din decembrie 1989 şi fratricidul din iunie 1990 comis împotriva manifestanţilor anticomunişti, a societăţii civile, a partidelor istorice şi a presei independente. Cercetarea prin justiţie a următoarelor evenimente: reprimarea revoltei muncitoreşti din Valea Jiului, 1977, reprimarea revoltei anticomuniste din Braşov, 1987; diversiunea etnică din Târgu-Mureş, 1990; mineradele din 1990, 1991, 1999. Desecretizarea imediată a arhivelor lămuritoare faţă de aceste evenimente.
2. Recunoaşterea caracterului anticomunist al revoluţiei începute în decembrie 1989; recunoaşterea Proclamaţiei de la Timişoara (martie 1990) şi a manifestaţiei din Piaţa Universităţii din Bucureşti (aprilie-iunie 1990) ca momente reprezentative ale revoluţiei.
3. Legea lustraţiei anticomuniste.
4. Legea declarării crimelor şi abuzurilor regimului comunist ca fiind crime împotriva umanităţii şi imprescriptibile juridic.
5. Legea interzicerii şi pedepsirii actelor de apologie a comunismului, precum şi a actelor de negare a crimelor şi fărădelegilor regimului comunist (extremismul de stânga trebuie respins cu aceeaşi hotărâre precum cel de dreapta). Interzicerea comercializării, difuzării, publicării şi afişării simbolurilor grafice comuniste şi a materialelor de propagandă comuniste cu excepţia contextului cultural/educativ antitotalitar. Eliminarea numelor de foşti comunişti pentru denumiri publice: străzi, localitaţi, instituţii etc..
6. Legea anulării sentinţelor de condamnare politică emise de justiţia comunistă după principiile luptei de clasă între anii 1945–1989; anularea condamnărilor la moarte a celor care au au dat pe faţă criminalitatea comunismului; abrogarea prevederilor decretului lui N.Ceauşescu din 1988 referitor la crimele politice.
7. Legea pentru reînhumarea victimelor comunismului îngropate în gropi comune.
8. Legea recunoştinţei faţă de luptătorii anticomunişti, faţă de foştii deţinuţi politici; majorarea semnificativă a pensiilor acestora şi acordarea de gratuităţi.
9. Legea reducerii la minimum a pensiilor responsabililor pentru crimele comuniste: foşti activişti comunişti din nomenclatura PCR, foşti conducători şi torţionari ai Securităţii, foşti conducători ai Miliţiei, ai Ministerului de Interne şi ai „Justiţiei” comuniste.
10. Legea desecretizării şi deschiderii arhivelor comuniste şi postcomuniste; garantarea accesului liber şi neîngrădit la aceste arhive; transferul urgent al acestora la CNSAS sau la Arhivele Naţionale; publicarea pe internet a arhivelor; trecerea Arhivelor Naţionale în subordinea Ministerului Culturii şi Cultelor.
11. Legea împotriva distrugerii, manipulării, falsificării, ascunderii sau sustragerii de documente din arhivele comuniste şi postcomuniste; urmărirea penală a făptuitorilor.
12. Legea restituirii arhivelor confiscate abuziv (arhivele cultelor religioase, arhivele sioniste ş.a.).
13. Legea reparaţiilor faţă de foşti cetăţeni români exilaţi, autoexilaţi sau „vânduţi” în perioada comunistă.
14. Legea prezentării adevărului referitor la perioada precomunistă, comunistă şi postcomunistă în manualele şcolare de istorie naţională şi universală. Studierea în şcoli a istoriei comunismului şi a Holocaustului să fie obligatorie, nu opţională.
15. Legea pentru instituirea Zilei Memoriei Victimelor Comunismului, pentru înfiinţarea în Bucureşti a Muzeului Dictaturii Comuniste, pentru construirea în centrul capitalei a Monumentului Victimelor Comunismului.
25 septembrie 2009
Cu convingerea că reformarea României postcomuniste şi reconcilierea naţională sunt posibile numai prin decomunizare,
