Apel către Primul-Ministru al României

pentru declararea, prin Hotărâri de Guvern, 

a zilei de 21 Decembrie

„Ziua comemorării victimelor comunismului din România” 

şi a zilei de 23 August

„Ziua comemorării victimelor nazismului şi comunismului”

Către D-l Călin Popescu Tăriceanu – Prim-Ministru al României

Stimate Domnule Călin Popescu Tăriceanu – Prim-Ministru al României, preşedinte al Partidului Naţional Liberal

Facem acest apel cu ocazia zilei de 7 Noiembrie, când se împlinesc 91 de ani de la debutul celui mai criminal regim politic din istoria omenirii: peste 100 de milioane de oameni ucişi în doar câteva zeci de ani în numele comunismului.

Menţionăm că 7 Noiembrie este Ziua Internaţională a Victimelor Comunismului ca urmare a iniţiativei mişcării internaţionale “Comitatus Pro Libertatibus” prezidată de luptătorul anticomunist Vladimir Bukovski.

Subliniem că în contextul internaţional dat, poporul român a îndurat cel mai cumplit regim comunist din Europa, recunoscut ca atare de întreaga comunitate internaţională. Dintre fostele state comuniste europene, România a avut cel mai mare număr de deţinuţi politici raportat la numărul populaţiei (între 500.000 şi 2.000.000) şi cea mai înfricoşătoare poliţie politică – Securitatea. Dintre toate fostele ţări comuniste din Europa, doar în România s-au înregistat victime la căderea comunismului. Nu au fost doar câteva victime, ci a fost un masacru uriaş – peste 1200 de morţi şi peste 4800 de răniţi – vinovaţii nefiind judecaţi până în prezent. Conform Raportului final al CPADCR, “comunismul a căzut doar oficial la 22 decembrie 1989. Neoficial, structuri, dar mai ales metode şi mentalităţi comuniste au continuat să existe sub diferite forme, unele extrem de grave (…) : a) reprimarea manifestaţiilor anticomuniste din perioada decembrie 1989 – aprilie 1990; b) diversiunea etnică de la Târgu-Mureş din martie 1990; c) reprimarea manifestaţiei anticomuniste din Piaţa Universităţii din Bucureşti (…); d) „mineriadele” din 1991 şi 1999. Toate acestea au fost diversiuni şi manifestări tipic comuniste”. Majoritatea covârşitoare a vinovaţilor nu au fost judecaţi. Dimpotrivă, ei au devenit personalităţi publice şi politice, infestând de aproape 19 ani societatea românească. România de astăzi este profund imorală întrucât are la bază nejudecarea majorităţii covârşitoare a crimelor masacrului înfăptuit în timpul revoluţiei anticomuniste, precum şi nejudecarea fratricidului comis în iunie 1990 împotriva manifestanţilor anticomunişti, a societăţii civile, a partidelor istorice şi a presei independente.

O parte din clasa politică de astăzi se face vinovată de complicitate morală cu autorii fratricidului din iunie 1990 şi a masacrului din decembrie 1989, comise pentru a reprima şi a deturna caracterul anticomunist al revoluţiei din decembrie 1989.

În 18 Decembrie 2006, regimul comunist din România a fost condamnat ca ilegitim şi criminal de către şeful statului în faţa camerelor reunite ale Parlamentului, în baza Raportului final al CPADCR, document de stat edificator şi incontestabil, sintetic şi analitic care însumează 880 de pagini, elaborat de peste 40 de autori, majoritatea experţi în domeniile abordate. Actul condamnării comunismului este începutul renaşterii morale a României, cel mai important din istoria postcomunistă a ţării noastre alături de aderarea la NATO şi integrarea in UE, un exemplu pentru condamnarea internaţională a regimurilor comuniste.

Conform Raportului final, “având în vedere criminalitatea şi nelegitimitatea regimului comunist, se impune adoptarea urgentă a legii lustraţiei”. Subliniem că legea lustraţiei anticomuniste s-a născut în România, în martie 1990, prin Proclamaţia de la Timişoara. Aproape toate fostele ţări comuniste au pus în aplicare ideea născută în România. Chiar şi Albania a adoptat legea lustraţiei anticomuniste acum 13 ani, în 1995. Credem că a sosit în sfârşit ceasul demnităţii şi pentru România.

Domnule preşedinte al Partidului Naţional Liberal, ar fi de neconceput să condamnăm regimul comunist ca ilegitim şi criminal fără să interzicem prin legea lustraţiei accesul în cele mai importante instituţii ale statului ale foştilor activişti comunişti şi securişti responsabili direct sau indirect de înfăptuirea crimelor şi fărădelelgilor comuniste condamnate de şeful statului român.

Domnule preşedinte al Partidului Naţional Liberal, facem apel încă o dată la dvs să acţionaţi pentru adoptarea imediată a lustraţiei anticomuniste de către Camera Deputaţilor prezidată de liderul liberal Bogdan Olteanu pe care l-aţi propus şi l-aţi susţinut în fruntea Parlamentului României. Menţionăm că legea lustraţiei a fost iniţată de parlamentari liberali şi a fost adoptată de Senatul României condus de un lider al PSD în aprilie 2006. Aţi declarat reforma morală prin lustraţia anticomunistă ca obiectiv prioritar al Partidului Naţional Liberal.

Domnule Prim-Ministru, având în vedere cele expuse mai sus, “cerem instituirea unei Zile naţionale de comemorare a victimelor comunismului din România”, aşa cum a cerut-o şi Apelul din 10 martie 2006 adresat Preşedintelui României pentru condamnarea regimului comunist din Românie ca nelegitim şi criminal, apel semnat de peste 750 de personalităţi şi de peste 40 de organizaţii civice şi sindicale reprezentând peste un milion de cetăţeni ( http://www.gds.ong.ro/apel.htm ).

Subliniem totodată că una dintre recomandările Raportului Final pentru condamnarea fărădelegilor şi crimelor comunismului este “desemnarea unei zile comemorative în memoria victimelor represiunii şi terorii comuniste”.

Domnule Prim-Ministru, cerem, prin Hotărâre de Guvern, declararea zilei de 21 Decembrie „Ziua comemorării victimelor comunismului din România”.

Argumentul alegerii acestei zile este următorul: în timp ce comunismul a căzut fără victime în toate celelalte foste ţări comuniste din Europa, în ţara noastră a fost un măcel de proporţii uriaşe. Masacrul a fost înfăptuit în perioada 15-27 decembrie 1989. Conform Raportului Final, s-au înregistrat1104 morţi; 162 până la 22 decembrie 1989 şi 942 între 22 şi 27 decembrie 1989. Masacrul a fost amplificat de şase ori după preluarea puterii de către Ion Iliescu, urmărit penal pentru crimele din decembrie 1989.

Domnule Prim-Ministru, având în vedere cele prezentate mai sus, vă cerem să respingeţi susţinerea Partidului Naţional Liberal de către Ion Iliescu şi să condamnaţi rolul nefast al acestuia în tragica istorie comunistă şi postcomunistă a României.

Domnule Prim-Ministru, cerem ca, în urma Hotărârii de Guvern pe care v-o solicităm, să fie comemorată întreaga perioadă a înfăptuirii incredibilului masacru, respectiv 15-27 decembrie 1989.

Menţionăm că Ziua Holocaustului din România, 9 Octombrie, a fost declarată în urma unei Hotărâri a Guvernului României (din 17 mai 2004).

Domnule Prim-Ministru, cerem, prin Hotărâre de Guvern, declararea zilei de 23 August „Ziua comemorării victimelor nazismului şi comunismului”, aşa cum cere Declaraţia de la Praga din 3 iunie 2008 privind conştiinţa morală europeană şi comunismul. 

Cităm punctul 9 al Declaraţiei de la Praga: „Stabilirea zilei de 23 August – data semnării pactului dintre Hitler şi Stalin, cunoscut drept Pactul Ribbentrop – Molotov – ca zi comemorativă a victimelor regimurilor nazist şi comunist, similară cu ziua de 24 ianuarie, prin care Europa comemorează victimele Holocaustului”.

 

7 Noiembrie 2008

 

Cu convingerea că nimic bun nu se poate construi pe crimele şi fărădelegile comuniste,

 

Sorin Ilieşiu – fost membru al Partidului Naţional Liberal (iunie 2001-octombrie 2008), vicepreşedinteleAlianţei Civice, autorul apelurilor pentru condamnarea naţională şi internaţională a comunismuluihttp://www.gds.ong.ro/apel.htm http://www.libertates.com/en/content/view/40/7/

susţinut de:

Vladimir Tismăneanu – preşedintele Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România

Mircea Cărtărescu – scriitor

Asociatia 21 Decembrie 1989, Teodor Maries – Presedinte

Blocul National al Revolutionarilor 1989, George Costin – Presedinte executiv

Societatea Timişoara, Florian Mihalcea – Preşedinte

Asociatia 15 Noiembrie 1987 Brasov, Presedinte – Florin Postolachi

Liga Studentilor din Universitatea Bucuresti 1990, avocat Antonie Popescu – Senior

Fundatia Culturala Timpul Iasi, Liviu Antonesei – Presedinte

Consiliul Mondial Roman, Stefana Bianu – Vicepresedinte

Sindicatul National al Taranilor si al Proprietarilor Romani, Dan Draghici  – Presedinte

Asociatia Europeana a Cadrelor Didactice – Sectiunea Nationala Romania, prof.univ.dr. Florin-Cristian Gheorghe – Presedinte

Asociatia Scriitorilor Romani si Germani din Bavaria, Radu Barbulescu – Presedinte

Association Culturelle et Amicale Roumaine, Gabriel Penciu – Presedinte

L’Alliance Belgo-Roumaine, Bruxelles, Ecaterina Evanghelescu – Presedinte

Organizatia Neguvernamentala Ecomondia, prof.dr.Alexandru Ionescu – Presedinte

Consiliul Roman American, Neculai Popa, Presedinte

Asociatia Copiilor Revolutiei, Catalin Giurcanu – Presedinte

Asociatia Adevar si Dreptate, Nicolae Banutoiu – Presedinte

Asociatia Cives, Ioan Rosca – Presedinte

Asociatia Apolitica “Societatea Targoviste”, Ilie Petre Stirbescu – Presedinte

Fundatia Redarea Istoriei, jurist Paun Gabriel Virgil – Presedinte

Fundatia Ioan Barbus, Anca Maria Cernea – Presedinte

Federatia nationala Omenia a Pensionarilor (peste 1.000.000 de membri), dr.ing.Gheorghe Chioaru – Presedinte

Grupul vaduvelor de eroi martiri

Federatia sindicala “Solidaritatea – Virgil Sahleanu” a siderurgistilor din Romania, Gheorghe Tiber – Presedinte

Fundatia Nationala a Revolutiei din Decembrie 1989 – Timisoara, Pompiliu Alamorean – Presedinte

Sindicatul Solidaritatea al siderurgistilor Galati, Ilinca Diaconu – Presedinte

Sindicatul Solidaritatea Hunedoara, Marian Mititelu – Presedinte

Sindicatul ALRO Slatina, Ion Ioan – Presedinte