Sunt mai multe explicatii ale esecului reformarii justitiei din Romania. O explicatie complicata, obscura, se intrevede din dezvaluirile unei importante organizatii a societatii civile. Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) a dezvaluit opiniei publice cum Serviciul Roman de Informatii face presiuni asupra judecatorilor care ar fi indraznit sa sesizeze forumurile decizionale europene despre starea justitiei de la noi. Atentie, am citat corect si ati citit bine, este vorba de judecatori din Romania care s-au adresat Comisiei Europene, Parlamentului European si Consiliului Europei!
AMR este un ONG compus din procurori si judecatori, care in afara arhitecturii institutionale a statului s-au asociat liber, pentru apararea intereselor profesionale. Nu se acorda mare atentie asociatiilor profesionale, cele care apara interesele medicilor, profesorilor, avocatilor, militarilor, s.a.m.d. Acestea sunt interesate de reforma domeniilor in care activeaza, exercitand o presiune benefica asupra legislativului si executivului. Iata insa ca o agentie a statului, subordonata executivului si dependenta de bugetul aprobat de legislativ, se amesteca in activitatea unui ONG preocupat de deblocarea reala a reformei justitiei. Daca nu ati acordat atentie acestei stiri, ar fi bine sa reflectati mai mult asupra ei: ne ajuta sa intelegem obstacolele puse reformarii institutiilor democratiei.
Esecul sau succesul reformarii justitiei este cheia consolidarii democratiei romanesti. Fara o justitie complet independenta este imposibila realizarea principiului clasic al separarii puterilor in stat, fara de care democratia n-are sens. De succesul sau esecul reformarii justitiei depinde cea de-a treia tranzitie: cea de la justitia subordonata complet regimului comunist la justitia independenta, conditie obligatorie a statului de drept. S-a vorbit prea mult de tranzitia de la regimul totalitar la regimul democratic, despre tranzitia de la economia socialista, centralizata la economia capitalista, dar prea putin de cea de-a treia tranzitie, pentru care suntem continuu sanctionati de Comisia Europeana si de Parlamentul european. Nu mai continuu, pentru ca miza e clara. Amestecul serviciilor secrete in treburile justitiei si in canalele de comunicare si control dintre UE si Romania nu trebuie sa treaca nesanctionat. Trebuie ca Parlamentul sa afle cine a dat ordin si de ce.
Cum sA realizezi independenta justitiei cand ii obstructionezi tocmai pe acea care vor sa o realizeze? Unii reprezentanti ai executivului si legislativului nu se simt confortabil la gandul ca justitia poate scapa de sub comanda lor, devenind independenta, pentru simplul motiv ca se stiu vinovati in fata legii. Ei pot fi dati in judecata, judecati si chiar condamnati. Cum sa lase ei justitia sa-si faca de cap?
Justitia comunista era unul dintre pilonii regimului totalitar. Analizez intr-o carte eroarea metodologica si timpul pierdut de cei care au incercat sa afle care dintre magistratii perioadei comuniste erau controlati de politia politica, de Securitate. Or, justitia comunista era o justitie politica, la fel cum politia secreta era o politie politica. Justitia comunista era o justitie totalitara. Scopul ei nu era realizarea dreptatii, ca in democratie, ci servirea regimului, pedepsindu-i pe cei care il subminau. Toti cei care au lucrat in justitia comunista erau rotite in mecanismul totalitar, cu functii represive si de autoreproducere a sistemului. Nu erau unii mai buni decat altii, pe vremea aceea. Diferentierea lor in functie de criteriul minimal al colaborarii cu Securitatea nu are relevanta fata de criteriul cu adevarat crucial. Magistratii s-au deosebit intre ei prin ceea ce au facut abia in conditiile libertatii si democratiei. Reforma trebuie facuta cu toti cei din sistem, indiferent ca s-au format inainte sau dupa 1989. De aceea, ei trebuie lasati in pace de serviciile secrete si de cei care dau ordine de intimidare a magistratilor.
Dan PAVEL
ZIUA Online
