20 Martie, 2011 • 20:03:25
Un proiect de lege privind reîmpărţirea regiunilor din România propus de UDMR a fost aprobat tacit de Senat şi ar putea fi cheia refacerii Diktatului de la Viena.
În 2009, 9 senatori şi 22 deputaţi UDMR au înaintat Senatului o propunere legislativă (înregistrată cu nr. L/432/2009) pentru „modificarea şi completarea Legii 315/2004 privind dezvoltarea regională în România cu modificările şi completările ulterioare”. Propunerea constă în formarea a 16 regiuni şi 5 macroregiuni de dezvoltare, în locul celor 8 existente în prezent. În expunerea de motive a proiectului se spune că această împărţire este necesară pentru “diminuarea decalajelor economice şi sociale, susţinerea unei dezvoltări echilibrate, a unor comunitaţi durabile şi a incluziunii sociale”. Totuşi, expunerea nu explică de ce actuala formă de împărţire, cea cu 8 macroregiuni de dezvoltare, stabilită în 2004, ar trebui înlocuită.
Braşovul unit cu Sibiul
Conform noii împărţiri judeţul Braşov ar fi unit cu Sibiul în cadrul unei regiunii de dezvoltare nr. 13. Împărţirea nu prea are nicio legătură cu realităţile economice, în condiţiile în care la ministerul dezvoltării există o stragegie care prevede mărirea zonei metropolitane a Braşovului asfel încât să includă staţiunile de pe Valea Prahovei, arătând astfel direcţia de dezvoltare economică a zonei.
Macroregiunea Diktatul de la Viena
O analiză făcută de academicianul Dinu C. Giurescu arată că împărţirea propusă de UDMR ar putea crea o macroregiune care ar corespunde, aproximativ, cu teritoriul cedat Axei în 1940 prin Dictatul de la Viena. Astfel, cele 5 macroregiuni care ar reuni cele 16 mai mici, ar fi Moldova toată, plus Brăila şi Buzău, Partea de sud a Munteniei şi Olteniei plus Tulcea, Constanţa şi Bucureştii, partea de nord a Munteniei şi Olteniei (judeţele Prahova, Dâmboviţa, Argeş, Vâlcea şi Gorj), Banatul plus partea de sud a Transilvaniei (Arad, Hunedoara, Alba, Sibiu, Braşov) şi, în final, partea de nord şi est a transilvania, de la Covasna şi Harghita până în Bihor, Satu Mare şi Maramureş.
E posibil un Erdely independent?
Profesorul Giurescu spune că da. “Evenimente relativ recente au demonstrat că nu este prea complicat să se constituie un „nou stat” pe teritoriul unui stat european, fie prin mijloace militare, fie altele, cu concursul susţinut al mass-mediei internaţionale. Este un posibil precedent care, adaptat, poate fi invocat şi pus în practică şi în România. Anume o detaşare de facto, prin regionalizare şi mijloace economice (investiţii mari) menite să arate tuturor locuitorilor avantajele noii împărţiri teritoriale”.
Cum a trecut legea prin parlament.
Propunerea UDMR a fost înregistrată la Senat în vara anului 2009. Consiliul legislativ, Guvernul şi Comisia pentru Administraţie Publică au dat aviz negativ proiectului de lege. Cu toate aceastea, printr-o “manevră de procedură” iniţiată de unul din liderii majorităţii PDL din Senat, legea a trecut prin aprobare tacită. Senatul este prima Cameră sesizată.
Noua împărţire a României
– macroregiunea I: Botoşani – Suceava, Bacău – Iaşi – Neamţ – Vaslui, Brăila – Buzău – Galaţi – Vrancea
– macroregiunea II: Constanţa – Tulcea, Bucureşti, Călăraşi – Ialomiţa – Ilfov, Giurgiu – Teleorman, Dolj – Mehedinţi – Olt
– macroregiunea III: Gorj – Vâlcea, Argeş – Dâmboviţa – Prahova
– macroregiunea IV: Arad – Caraş-Severin – Timişoara, Alba – Hunedoara, Sibiu – Braşov
– macroregiunea V: Covasna – Harghita – Mureş, Bistriţa-Năsăud – Cluj – Maramureş şi Bihor – Sălaj – Satu-Mare.
http://www.brasovultau.ro/Brasovul-unit-cu-Sibiul-43725.html

