Asociația 21 Decembrie 1989 transmite sincere condoleanțe familiei lui Vasile Paraschiv. În aceste momente în care contestatarii autentici ai regimului comunist sunt din ce în ce mai puțini, nu putem să sperăm decât că ei ne vom sprijini, de acolo, din Ceruri, în continuare lupta.
Odihnească-se în pace!

Eroul Vasile Paraschiv avea 82 de ani şi trăia la Ploieşti. Membru al partidului comunist până în 1968, Vasile Paraschiv a devenit cel mai curajos luptător anticomunist în contextul dat. Pentru ca lupta lui să nu devină molipsitoare, Securitatea l-a expulzat din ţară în 1978. La scurt timp, spre uimirea Securităţii şi a dictatorilor României ceauşiste, Vasile Paraschiv s-a întors în infernul comunist pentru a-şi continua lupta; importanţa acesteia este recunoscută inclusiv de istorici ai comunismului mondial.

În sprijinul cererii noastre, vă prezentăm câteva opinii şi argumente decisive:

„Natură eroică, Vasile Paraschiv a mers neabătut mai departe pe drumul său, fără compromisuri, fără concesii, în ciuda îngrozitoarelor torturi suferite şi a tratamentelor psihiatrice inumane cărora le-a fost supus.” – Doina Cornea

“Vasile Paraschiv este eroul autentic al luptei anticomuniste din România. A fost cel dintâi care, în atmosfera de teroare a perioadei Ceauseşcu, a îndrăznit să propună crearea unui sindicat liber al muncitorilor din România.” – Vladimir Tismăneanu

„Vasile Paraschiv este unul din cei patru dizidenţi de marcă ai României ceauşiste, alături de Paul Goma, Doina Cornea şi Radu Filipescu.” – Ruxandra Cesereanu

Conform Raportului Final de condamnare a regimului comunist ca ilegitim şi criminal, “Vasile Paraschiv a ieşit din PCR în noiembrie 1968, începând astfel de unul singur o luptă inegală pentru respectarea drepturilor omului de către regimul comunist de la Bucureşti” fiind “terorizat de Securitate pentru curajul de a revendica drepturile clasei muncitoare”. “În anul 1978, cât timp s-a aflat la Paris, Vasile Paraschiv a susţinut că regimul comunist din România încalcă drepturile omului şi utilizează psihiatria ca unealtă de represiune politică, act de curaj pentru care autorităţile de la Bucureşti l-au expulzat la revenirea în ţară. Cu sprijinul sindicatelor franceze, Paraschiv a pornit o campanie de protest, solicitând să i se dea voie să revină în România”. ”A fost arestat, bătut groaznic, apoi sechestrat la domiciliu cu telefoanele întrerupte.”

În memoriile sale, Vasile Paraschiv descria astfel tratamentul la care a fost supus de Securitate: “am fost lovit cu pumnii în faţă, în stomac şi în ficat, cu săculeţii de nisip în cap şi cu bastonul de cauciuc la tălpi, până când îmi pierdeam cunoştinţa şi cădeam în nesimţire pe bancă, apoi aruncau o galeată cu apă rece peste mine şi mă lăsau aşa până seara sau dimineaţa, când supliciul începea din nou – şi tot aşa, de două ori pe zi, seara şi dimineaţa, şapte zile şi şapte nopţi, fără apăa şi fărăr mâncare.” – Lupta mea pentru sindicate libere in Romania. Terorismul politic organizat de statul comunist. Ed.Polirom, 2005.