Monica Macovei, europarlamentar PDL şi fost ministru al Justiţiei, a finalizat un proiect de lege prin care infracţiunile referitoare la omor să devină imprescriptibile, pornind de la argumentul că în toate statele din zona euroatlantică, mai puţin România şi Bulgaria, există prevederi prin care omorul nu se prescrie niciodată. Dacă această lege va fi votată de Parlament, dosarele revoluţiei şi mineriadei din iunie 1990 ar putea fi redeschise nu doar pentru mulţi ofiţeri care au lucrat în armată sau în servicii speciale, ci şi pentru Ion Iliescu. Termenul de prescripţie pentru crimele din 1989 şi 1990 este anul viitor şi dacă este depăşit, aceste fapte vor rămâne nepedepsite.

Propuneţi modificarea unor prevederi din Codul Penal astfel încât infracţiunea de omor să nu mai fie prescriptibilă. De ce a devenit abia acum necesară această modificare?

M.M.: Era necesară de mai multă vreme, ar fi trebuit să apară şi în noul Cod.

În varianta Codului Penal pe care aţi făcut-o când eraţi mi¬nistra Justiţiei nu apare această idee de imprescriptibilitate a infracţiunilor de omor?

M.M.: Erau şi câteva prevederi referitoare la prescripţie, dar între timp echipele care au lucrat la aceste coduri s-au tot schimbat şi s-au schimbat şi ideile de la care am plecat iniţial. Proiectul pe care îl propun acum urmăreşte eliminarea termenului de prescripţie pentru infracţiunile de omor şi cele care au ca urmare moartea victimei: tâlhăria urmată de moartea victimei, violul urmat de moartea victimei sau pur şi simplu omorul cu intenţie. Deci, să nu mai fie un termen de prescripţie, ceea ce înseamnă să poată fi cercetată infracţiunea de omor oricând, de asemenea eliminarea termenului de prescripţie pentru executarea pedepsei, astfel încât dacă cineva este acuzat de omor şi fuge, dacă este prins peste 20 sau 30 de ani, să execute pedeapsa. Eu propun să nu mai existe nici un termen de prescripţie.

În acest moment, în România, faptele de omor se prescriu după 15 ani.

M.M.: Într-adevăr, în acest moment, la noi, există un termen de prescripţie pentru faptele de omor, ceea ce înseamnă că dacă nu există o hotărâre definitivă, în două variante: 15 sau 22 de ani şi jumătate, atunci scapi şi nu mai poţi fi cercetat niciodată pentru omor. De asemenea, dacă eşti în curs de judecată: ai fost prins, descoperit, trimis în judecată şi această perioadă de 15 sau 22 de ani se încheie înainte ca instanţă să se pronunţe,
atunci ai scăpat.

România e una dintre puţinele ţări în care omorul e prescriptibil.

M.M.: Dintre statele democratice, într-adevăr doar România şi Bulgaria se află în această situaţie. În cele mai multe ţări, o dată ce eşti trimis în judecată pentru alte fapte, pentru furt, fraudă, corupţie, din acel moment nu mai curge termenul de prescripţie. Există ţări în care nu mai curge termenul de prescripţie după ce există o hotărâre în primă instanţă.

Mulţi oameni extrem de influenţi din România reuşesc să amâne procesele, până ce intervine prescripţia, cum e cazul lui Sorin Ovidiu Vîntu, care în acest fel a scăpat de majoritatea proceselor. Vă gândiţi la un proiect care să oprească prescripţiile şi în alte situaţii, de pildă, pentru faptele de corupţie?

M.M.: Ar trebui să stabilim cum să facem acest lucru: din momentul trimiterii în judecată a unei persoane sau după ce există o hotărâre în primă instanţă. Indiferent care este reperul pe care-l luăm, din acel moment n-ar mai trebui să curgă nici un termen de prescripţie. Cum se vede în dosarele cu politicieni de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care stau de patru ani de zile fără şi pentru care aceşti oameni influenţi aşteaptă prescrierea.

Din expunerea de motive privind imprescriptibilitatea faptelor de omor rezultă că legea pe care o propuneţi acum ar putea să aibă efect şi asupra dosarelor închise. Nu ar putea fi considerate retroactive aceste prevederi?

M.M.: Trebuie să se aplice pentru toate faptele de omor pentru care nu a funcţionat prescriptibilitatea şi acest lucru nu înseamnă retroactivitate. În Suedia, o astfel de modificare prin care dispare orice termen de prescripţie pentru faptele de omor s-a făcut anul trecut. Am preluat şi eu ceea ce a votat Parlamentul Suedez: prevederea se aplică la toate faptele de omor pentru care nu s-a îndeplinit termenul de prescripţie până astăzi, când se adoptă legea.

Acelaşi principiu ar putea fi aplicat şi în dosarele de corupţie? De exemplu, pentru cazurile închise, o lege care modifică prescriptibilitatea faptelor de corupţie ar putea duce la redeschiderea proceselor?

M.M.: Nu contează dacă dosarul e închis sau deschis, contează doar să nu fi trecut termenul de prescripţie, în momentul în care intră în vigoare legea.

Preluat din: Romania Libera

Autor: Sabina Fati