3 iunie 2008, Praga, Senatul Parlamentului Republicii Cehe

Cu gândul la un viitor demn şi democratic al patriei noastre europene,

  • întrucât societăţile care neglijează trecutul, nu au viitor,
  • întrucât Europa nu va fi unită decât dacă este capabilă de a-şi unifica istoria, de a recunoaşte comunismul şi nazismul ca şi moştenire comună şi de a realiza o dezbatere corectă şi completă despre toate crimele totalitare ale secolului trecut,
  • întrucât ideologia comunistă este direct responsabilă pentru crimele comise împotriva umanităţii,
  • întrucât o conştinţă înrădăcinată în trecutul comunist este o povară grea pentru viitorul Europei şi pentru copiii noştri,
  • întrucât aprecierile diferite privind trecutul comunist tot mai pot să rupă Europa în „Est” şi „Vest”,
  • întrucât integrarea europeană a fost un răspuns direct la războaiele şi violenţa provocate de sistemele totalitare ale continentului,
  • întrucât conştientizarea crimelor împotriva umanităţii comise de regimurile comuniste pe tot continentul trebuie să lumineze toate minţile europene la fel ca cea a crimelor regimului nazist,
  • întrucât există similitudini substanţiale între nazism şi comunism în privinţa caracterului lor oribil şi groaznic şi a crimelor lor împortiva umanităţii,
  • întrucât crimele comunismului încă trebuiesc apreciate şi judecate atât din punct de vedere legal, moral şi politic, cât şi din punct de vedere istoric,
  • întrucât crimele au fost justificate în numele teoriei luptei de clasă şi al principiului dictaturii „proletariatului”, utilizând teroarea ca o metodă pentru păstrarea dictaturii,
  • întrucât ideologia comunistă a fost folosită în mâinile ridicătorilor de imperii în Europa şi în Asia ca şi unealtă pentru a-şi atinge obiectivele lor expansioniste,
  • întrucât mulţi făptaşi care au comis crime în numele comunismului nu au fost nici acum chemaţi în instanţă şi victimele lor nu au fost încă recompensate,
  • întrucât furnizând informaţii obiective cuprinzătoare despre trecutul totalitar comunist care să conducă la o înţelegere şi dezbatere mai profundă este o condiţie necesară pentru o intergare viitoare stabilă a tuturor naţiunilor europene,
  • întrucât reconcilierea finală a tuturor popoarelor europene nu este posibilă fără un efort concentrat şi profund depus pentru stabilirea adevărului şi restaurarea memoriei,
  • întrucât trecutul comunist al Europei trebuie tratat în tot amănuntul atât academic, cât şi în faţa publicului larg, şi generaţiile viitoare trebuie să aibă la dispoziţie accesul la informaţiile despre comunism,
  • întrucât în diferite părţi ale globului au supravieţuit numai câteva regimuri totalitare comuniste, dar acestea totuşi controlează în jur de o cincime a populaţiei lumii, şi ţinând morţiş în continuare la putere comit crime şi impun un preţ ridicat pentru bunăstarea popoarelor lor,
  • întrucât în multe ţări partidele comuniste, chiar dacă nu se află la putere, nu s-au delimitat public de crimele regimurilor comuniste şi nici nu le-au condamnat,
  • întrucât Praga este unul din locurile care au trăit atât sub supremaţia nazismului, cât şi sub cea a comunsmului,
  • crezând că milioanele de victime ale comunismului şi familiile lor au dreptul la dreptate, simpatie, înţelegere şi recunoaşterea suferinţelor lor în acelaş mod în care victimele nazismului au fost recunoscute moral şi politic,

noi, participanţii Conferinţei de la Praga cu titlul „Conştiinţa europeană şi comunismul”,

  • având în vedere rezoluţia Parlamentului European din 12 mai 2005, la cea de-a 60-a aniversare a sfârşitului celui de-al doilea război mondial în Europa pe 8 mai 1945,
  • având în vedere Rezoluţia nr. 1481 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei din 26 ianuarie 2006,
  • având în vedere rezoluţia Congresului al XVI-lea al PPE din 5 februarie 2004, care solicită crearea unui corp de experţi independent pentru adunarea şi aprecierea informaţiilor privind violarea drepturilor omului sub comunismul totalitar şi urgentează înfiinţarea unui muzeu memorial al victimelor comunismului,
  • având în vedere rezoluţiile privind crimele comuniste adoptate de un număr de parlamente naţionale,
  • având în vedere experienţa Comisiei pentru Adevăr şi Reconciliere din Africa de Sud,
  • având în vedere experienţa Institutelor Memoriei şi monumentelor comemorative din Polonia, Germania, Slovacia, Republica Cehă, Statele Uniteşi a muzeurilor ocupaţiei din Lituania, Letonia şi Estonia,
  • având în vedere prezidenţia actuală şi următoare a UE şi a Consiliului Europei,
  • având în vedere faptul că 2009 este a 20-a aniversare a prăbuşirii comunismului în Europa Centrală şi de Est, cât şi a masacrului din piaţa Tienanmen din Beijing,

cerem:

  1. realizarea înţelegerii paneuropene a faptului că regimele naziste şi cele comuniste totalitare trebuiesc judecate fiecare după teribilul lor merit de a fi distructive prin politica lor de a aplica sistematic forme extreme de teroare, oprimând toate libertăţile civile şi ale omului, pornind războaie agresive şi, ca parte inseparabilă a ideologiei lor, exterminând şi deportând întregi naţiuni şi grupuri de populaţie, şi ca atare ele trebuiesc considerate ca fiind cele mai mari dezastre care au vătămat secolul XX,
  2. recunoaşterea faptului că multe crime comise în numele comunismului trebuiesc considerate crime împotriva umanităţii spre a servi ca şi avertisment generaţiilor următoare, la fel cum crimele naziste au fost apreciate de către Tribunalul din Nurnberg,
  3. formularea unui punct de vedere comun privind crimele regimurilor totalitare, printre care şi regimurile comuniste, şi realizarea conştientizării paneuropene a crimelor comuniste cu scopul de a preciza clar o atitudine comună faţă de crimele regimurilor comuniste,
  4. introducerea unei legislaţii care să permită curţilor de justiţie să judece şi să condamne autorii crimelor comuniste şi să recompensenze victimele comunismului,
  5. asigurarea principiului tratamentului egal şi al nediscriminării pentru victimele tuturor regimurilor totalitare,
  6. presiune europeană şi internaţională pentru condamnarea efectivă a crimele comuniste din trecut şi pentru luptă eficientă împotriva crimelor comuniste actuale,
  7. recunoaşterea comunismului ca şi parte integrantă şi oribilă a istoriei comune a Europei,
  8. acceptarea responsabilităţii paneuropene pentru crimele comise de către comunism,
  9. fixarea zilei de 23 august, ziua semnării Pactului Hitler-Stalin, cunoscut ca şi Pactul Molotov-Ribbentrop, ca şi ziua comemorativă a victimelor regimurilor totalitare naziste şi comuniste deopotrivă, în acelaşi mod, cum Europa îşi aminteşte de victimele holocaustului în 27 ianuarie,
  10. atitudine responsabilă din partea parlamentelor naţionale în ceea ce priveşte recunoaşterea crimelor comuniste ca fiind crime împotriva umanităţii, ceea ce conduce la legislaţie adecvată şi la monitorizarea parlamentară a acestei legislaţii,
  11. dezbatere publică reală despre utilizarea comercială şi politică a simbolurilor comuniste în mod abuziv,
  12. continuarea audierilor Comisiei Europene cu privire la victimele regimurilor totalitare, cu scopul de a compila o comunicare a Comisiei,
  13. înfiinţarea în statele europene care au fost conduse de regimuri comuniste totalitare a unor comisii formate din experţi independenţi cu sarcina de a aduna şi a evalua informaţiile despre violarea drepturilor omului sub regimurile comuniste totalitare la nivel naţional cu scopul de a colabora strâns cu comisia de experţi al Consiliului Europei,
  14. asigurarea unui cadru legal internaţional clar privind accesul liber şi neîngrădit la arhivele care conţin informaţiile legate de crimele comunismului,
  15. înfiinţarea Institutului European al Memoriei şi Conştiinţei care să fie deopotrivă A) un institut european de cercetare pentru studiul totalitarismului, care să deruleze programe ştiinţifice şi educaţionale şi să asigure suport pentru munca în reţea a institutelor naţionale de cercetare specializate în tema experienţei totalitare, B) un muzeu/monument comemorativ paneuropean al victimelor tuturor regimurilor totalitare cu obiectivul de a păstra memoria victimelor acestor regime şi de a conştientiza crimele comise,
  16. organizarea unei conferinţe internaţionale despre crimele comise de regimurile comuniste totalitare cu participarea reprezentanţilor guvernelor, parlamentelor, vieţii academice, a experţilor şi ONG-urilor, urmând ca rezultatele să primească o publicitate largă peste tot în lume,
  17. unificarea şi revizia generală a cărţilor de istorie europene astfel încât copii să poată învăţa şi să fie avertizaţi despre comunism şi crimele sale la fel cum au fost învăţaţi să aprecieze crimele naziste,
  18. o dezbatere paneuropeană vastă şi completă despre istoria şi moştenirea comunistă,
  19. comemorarea comună în anul viitor a celei de a 20-a aniversări a căderii Zidului Berlinului şi a masacrului din Piaţa Tienanmen.

Noi, participanţii la Conferinţa de la Praga cu titlul „Conştiinţa europeană şi comunismul” ne adresăm tuturor popoarelor Europei, tuturor instituţiilor politice europene, inclusiv guvernelor, parlamentelor naţionale, Parlamentului European, Comisiei Europene, Consiliului Europei şi altor corpuri internaşionale importante, şi facem apel să îmbrăţişeze ideile şi apelurile stipulate în această Declaraţie de la Praga şi să le implementeze în măsuri şi politici practice.